Lumea este într-o continuă schimbare. La fel și generațiile de oameni. Modul nostru de a gândi este complet diferit față de modul de gândire al părinților noștri, la fel și comportamentele.
Cum s-a schimbat subiectul sustenabilității în timp, când generațiile au continuat să se schimbe?
Am discutat cu Claudiu Butacu, co-fondator EfdeN, despre sustenabilitate și viitorul său. Claudiu predă în cadrul programelor noastre de licență cursurile de People, Planet, Profit and Business & Environmental Sustainability: Reaching Net-Zero. Ne-am bucurat să îl avem alături la un scurt interviu despre pasiunea sa, dar și a noastră: sustenabilitatea.
Ce este sustenabilitatea și de ce este importantă în business?
Sustenabilitatea are mai multe definiții și mi-am dat seama că tinerii se identifică mai mult cu una și e dată de faptul că noi ne-am născut ca generație într-un moment în care suntem îndatorați față de planetă, și atunci este singura noastră șansă ca noi să acționăm, pentru ca următoarea generație să poată să păstreze sau să folosească resursele pe care noi le avem.
Deci, cea mai bună definiție a sustenabilității în comportament este ceea ce fac astăzi ca următoarea generație să poată să beneficieze mai departe; ceea ce nu pot să spun că s-a întâmplat față de generația părinților noștri, pentru că nu au fost neapărat precauți și nu au încercat să ne asigure nouă viitorul sustenabil, ci au vrut să ne asigure viitorul la modul „dragostea trece prin stomac”.
Când vine vorba de business și ultimele discuții cu oameni din zona asta, mi-am dat cât de important este ca inclusiv departamentul de CSR, inclusiv curricula de sustenabilitate să fie integrată în tot ceea ce facem.
Atunci când vine vorba de sustenabilitate, cred că ar trebui să fie integrată în toate departamentele pe care un business le are. Pornind de la clasicele 3P, planet, profit și population, am ajuns la cele 3R, sau chiar 5R. Componenta asta trebuie să o găsim clar în toate acțiunile pe care un business le are: de la cum lucrăm interdisciplinar, și ăsta este un studiu pe care l-am făcut chiar la BISM, cu teza mea de MBA – am crezut că dacă există curriculă de sustenabilitate în ceea ce fac niște oameni într-o organizație, singurul rezultat pozitiv ar fi career boost. Dar n-a fost așa. Cred că e corelat cu ceea ce spun acum.
Oamenii, pe lângă career boost, au mai găsit încă 2 valori foarte importante. Una este lucrul în echipă. Acesta te va face să ajungi mult mai ușor la niște strategii sustenabile pentru compania respectivă decât individual, iar cineva să încerce să le comanseze și să spere că iese undeva la mijloc.
Cea de-a doua valoare este cum devii erou pe sustenabilitate în colectivul prieteni, colegi de muncă și familie. Dacă tu începi să ai un comportament sustenabil – este clasicul exercițiu când te speli la toaletă: dacă tu fluturi mâinile de 10 ori, tu vei putea să te ștergi cu un singur șervețel – devii un erou al sustenabilității când ceilalți preiau din comportamentul tău pentru că și tu îl faci. Cel mai mare challenge sunt business-urile care nu sunt direct în zona de sustenabilitate, cum ar fi contabilitatea, de exemplu.
Am avut niște prezentări în fața unor oameni care au spus „Ție îți este ușor să vorbești despre un business sustenabil pentru că tu conduci organizația unde construiți case sustenabile, aveți curricula de sustenabilitate la ceea ce faceți voi, dar eu stau toată ziua la birou, stau în fața unui calculator. Ce pot să fac eu sustenabil?”. Iar partea asta comportamentală este extraordinar de importantă pentru că sunt tehnici de a fi sustenabil în orice business.
Puțini știu că poți folosi un ecofont, un font pe care, dacă îl folosești, arată la fel, dar când îl printezi este folosită 60% mai puțină cerneală pentru că el are niște micro cercuri transparente în interiorul fontului. Puțini știu că pot face aceste lucruri: să te duci la toaletă și să folosești un singur șervețel și nu un sul. Sunt câteva politici pe care le implementează unii, cum ar fi imprimarea față-verso.
Cred că este o chestiune de comportamente colective; dacă va începe cineva să facă lucrurile așa, lumea o va prelua. Cel mai mult îmi doresc să lucrez cu business-uri de oameni tineri, pentru că tinerii sunt un burete atunci când este vorba de un comportament sustenabil. Copiii și adolescenții vor să facă din chestia asta un challenge prin care vor să demonstreze generațiilor anterioare că nu l-au făcut.
Dar în viețile noastre personale? Cum putem fi noi inșine mai sustenabili?
La EfdeN am făcut niște ghiduri de sustenabilitate și de la un exercițiu pe care am încercat să îl facem cu prietenii acasă, a devenit un ghid care astăzi este folosit la Agenția Națională a Funcționarilor Publici. Astăzi, ei au un ghid despre cum pot fi mai sustenabili la ei acasă, ceea ce este foarte interesant, fiindcă nu li se spune de business, ci despre cum poți să fii mai sustenabil acasă.
Dacă foarte mulți leagă sustenabilitatea cu niște tehnologii, panouri solare, panouri fotovoltaice, pompe de căldură, sunt niște direcții din zona tehnologiei pe care ar putea să le implementeze la casă.
Dacă locuiești la bloc, pare că la tine nu mai ajunge sustenabilitatea niciodată pentru că, oricum, administratorul de bloc nu permite să ai panouri fotovoltaice. Tipica problemă este aceea că „la noi nu se poate”. O altă componentă pe zona de sustenabilitate acasă este frustrarea pe care foarte mulți dintre noi o avem atunci când aruncăm gunoiul selectiv și totuși, mașina de gunoi vine și le pune în același container.
Ei bine, veți fi surprinși, dar eu înțeleg de ce se întâmplă treaba asta. Pentru că noi, deocamdată, nu suntem educați să facem colectarea selectivă cum trebuie și am un exemplu pe care îl dau de multe ori. Dacă folosești un șervețel în care ai ținut un biscuite și nu l-ai murdărit, sunt doar niște firimituri în el. Scoți biscuitele din el, și unde arunci șervețelul? Unii spun hârtie, unii menajer.
Dacă ai un șervețel pe care nu l-ai folosit și vrei să îl arunci la gunoi, unde îl arunci?
La hârtie,nu? Ei bine, nu. Pentru că hârtia pe care o folosești la șervețel este ultima oară când poate fi reciclată, fibra de celuloză nu mai permite încă o reciclare. Noi încă nu știm să selectăm colectiv.
M-am uitat la alte țări să văd cum au reușit alții să adopte lucrurile astea și sunt, din păcate, foarte neimpresionante, doar prin pedepse, prin amenzi. S-a push-uit foarte mult ca să poți avea acel gen de colectare selectivă. Sustenabil acasă înseamnă să te interesezi, nu doar să ți se dea. Trebuie să facem noi un pas în plus pentru a avea un comportament sustenabil. Nu se schimbă lucrurile, lucrurile nu se fac singure, trebuie să le facă cineva. Atunci cred că, dacă vrem să învățăm mai multe, hai să intrăm în webinar, hai să ne educăm, să învățăm să facem lucrurile ca apoi ele să se întâmple.
Cred că sunt multe măsuri comportamentale pe care putem să le luăm, de la aerisit camera sau de la pus la calorifer un termostat. Astăzi, foarte mulți oameni nu știu ce temperatură obțin de la calorifer când îl pornesc și s-ar putea să obțină o temperatură mult prea mare. Li se face cald, deschid geamul și, așa, irosesc căldură.
Când folosești lavoarul, el are un super jet de apă. Există niște aeratoare care îți reduc jetul de apă la o șesime sau la o optime. Aerul este combinat cu apa și ai senzația că este aceeași cantitate de apă.
Cum ai defini o casă solară în ziua de astăzi pentru cei care nu înțeleg conceptul foarte bine?
Mulți ne vizitează și vorbim despre case solare, sustenabile active sau pasive. Aș începe cu acestea, active sau pasive. Nu sunt opuse. O casă activă înseamnă o casă care produce mai multă energie electrică decât consumă. O casă pasivă nu este inversul casei active. În schimb, are un standard de consum de energie pe metru pătrat. Este foarte eficientă energetic. Cu orice ai încălzi sau răci casa respectivă, consumul de energie este foarte mic.
Casa sustenabilă poate fi și activă, dar nu pasivă, poate fi pasivă, dar nu activă, ambele sau niciuna. Poate fi sustenabilă dacă este făcută cu materiale prietenoase cu mediul. Adică life cycle assessment, amprenta de dioxid de carbon al materialelor pe care le folosim sunt aproape de 0. Obții asta folosind materiale reciclate, ușor reciclabile care au o amprentă de carbon mică, pentru că este, probabil, produsă local, foarte aproape de zona unde le vei folosi față de materiale interzise. Sunt niște standarde de certificări care interzic materialele ca azbestul, PVC. Sunt foarte mari poluatori.
O casă solară este undeva la definiția mai aproape de casa activă. Folosește energie solară ca să prepare energie electrică prin panouri fotovoltaice. Dar există și panouri solare termice care înseamnă că se încălzesc din radiația de la soare și să producă apă caldă menajeră. Sunt niște panouri radiante care nouă ne încălzesc casa prin energia pe care am obținut-o de la soare prin încălzirea apei.
O casă solară înseamnă o casă care folosește energie de soare.
Casele EfdeN asta fac, sunt atât active, cât și pasive și nu ne generează facturi lunare, pentru că produc mai multă energie decât consumă. Avem un sistem de filtrare a apei, astfel încât, aproape 100% o refolosim.
La ce ar trebui să acorde atenție elevii care, peste câțiva ani, vor dori să lucreze în domeniul de business?
Prin componenta de sustenabilitate, într-o industrie care este din ce în ce mai interesată să construiască orașele viitorului, să avem transporturi sustenabile, vii în plus cu o valoare. Foarte multe studii superioare astăzi nu au curricula la zi, încă se învață de pe manuale vechi.
Studenții care au această șansă de a avea o curriculă la zi, cu inspirație din țările care sunt dezvoltate, te fac diferențiator.
Proiectul nostru, EfdeN, a fost vizibil pentru că nu a mai făcut nimeni asta acum 10 ani. Acum, începe să se perpetueze și să fie din ce în ce mai mulți oameni care o fac. În momentul de față, ne putem lăuda cu peste 1000 de studenți care au avut parte de o experiență de sustenabilitate, pentru că am implementat-o în curricula pe care noi o aveam în cadrul proiectului.
Pe lângă această zonă de carieră, este importantă partea de lucru în echipă, lucru interdisciplinar și să devii erou de sustenabilitate acasă.
Cum vezi tu viitorul sustenabilității?
Când am pornit proiectul EfdeN, visul nostru era să convingem tinerii să rămână în țară. Între timp, s-a schimbat. Cred că este bine să existe proiecte în care tinerii să poată practica sustenabilitatea. Ar trebui să fie normal și integrată în tot ceea ce facem pe viitor.
Oameni din industrii puternice sunt acum interesați de tehnologiile noi pentru că nu mai putem amâna acest aspect. Nu mai pot rămâne în cotidianul de acum 20 de ani, toată lumea se schimbă. Ne îmbunătățim stilul de viață.
Deci, cum văd viitorul sustenabil? O echidistanță când vine vorba despre ce ne dorim cu ceea ce putem face. Dacă nu putem face aceste lucruri, tindem să plecăm în țările în care credem că se va putea face.
Avem nevoie de mai multe generații care să creadă în asta. Cred că noi suntem prima generație unde copiii noștri vor fi susținuți de noi pentru a avea un viitor mai sustenabil.
Ești lector în cadrul programelor de licență la BISM. La ce se pot aștepta viitorii studenți de la cursul tău?
Acum 4-5 ani visam să fiu profesor și acum vreun an cineva m-a tras de mânecă și mi-a spus „Tu îți dai seama că ești profesor de 10 ani? Tu asta faci de 10 ani. Predai sustenabilitatea într-un sector al construcțiilor, de arhitectură, de dezvoltări urbanistice, dar tu predai”. Și mi-am dat seama că așa este.
Cred că cel mai important a fost tot conceptul de trial and error și experiențele pe care le-am avut la nivel de implementare.
Ce visez eu să avem cu studenții de la BISM? Eu visez să avem proiecte care să fie implementate. Mi s-ar părea extraordinar să avem proiecte pe care să le implementăm, nu doar teorie, pentru că, pentru a le valida, ai nevoie de practică. Vreau să punem în practică ideile pe care le studiem la curs.
***
Claudiu Butacu este lector în cadrul programelor noastre de licență, unde predă People, Planet, Profit and Business & Environmental Sustainability: Reaching Net-Zero la Bucharest International School of Management.